Rețelele sociale sunt un canal strategic de propagare a dezinformării și manipulării în Republica Moldova, avertizează autoritățile de la Chișinău. În cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), președinta țării, Maia Sandu, a prezentat riscurile majore privind interferențele Federației Ruse în procesul electoral, inclusiv prin platforme precum Telegram, TikTok, Facebook și Instagram. […]
The post Maia Sandu, după ședința CSS: Platformele online, unul dintre principalele instrumente de in
The post Maia Sandu, după ședința CSS: Platformele online, unul dintre principalele instrumente de in
Deși adesea perceput c https://mediacritica.md/re...
În lipsa unei educații media adecvate și a https://mediacritica.md/st...
Consiliul Audiovizualului (CA) semnalează o serie de probleme grave legate de aplicația de streaming HaiTV și platforma asociată Haitv.md, promovate intens în ultimele săptămâni prin rețelele sociale. Autoritatea de reglementare avertizează, într-un comunicat de presă, că aceste instrumente oferă acces direct la conținut audiovizual din Federația Rusă și Belarus, inclusiv la servicii media deja blocate […]
The post Aplicația de streaming HaiTV: Consiliul Audiovizualului atrage atenția asupra problemelor de legalitate și secu
The post Aplicația de streaming HaiTV: Consiliul Audiovizualului atrage atenția asupra problemelor de legalitate și secu
Facebook rămâne principala platformă utilizată de moldoveni pentru accesarea informațiilor, în timp ce TikTok și YouTube înregistrează o ascensiune semnificativă în preferințele publicului. Constatările apar în Studiul „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe în 2025”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) marți, 22 iulie. Potrivit cercetării, peste 80% dintre respondenți au declarat […]
The post Facebook rămâne lider, TikTok câștigă teren. Te
The post Facebook rămâne lider, TikTok câștigă teren. Te
În perioada preelectorală, pe numeroase pagini și grupuri de Facebook din spațiul informațional moldovenesc se observă o activare concertată a unor narațiuni recurente de dezinformare, adaptate la contextul local și calibrate emoțional pentru a influența opinia publică. CE AM MONITORIZAT A fost analizat conținutul distribuit pe 73 de pagini publice de Facebook, care aparțin mai […]
The post Narațiunile de dezinformare pe Facebook în context preelectoral: „dictatură”, „fraudă”, „război” și alte teme recurente first appeared on
The post Narațiunile de dezinformare pe Facebook în context preelectoral: „dictatură”, „fraudă”, „război” și alte teme recurente first appeared on
Numeroase canale de TikTok din spațiul informațional moldovenesc publică zilnic videouri cu conținut manipulativ, fals sau denaturat, folosind limbaj emoțional, ironie, deepfake-uri și teorii ale conspirației pentru a promova narațiuni recurente de dezinformare împotriva UE și NATO, a actualei guvernări sau a războiului din Ucraina. CE CANALE AM MONITORIZAT A fost analizat conținutul distribuit pe […]
The post Narațiunile de dezinformare pe TikTok în
The post Narațiunile de dezinformare pe TikTok în
O parte din posturile TV și site-urile blocate de autorități în anul 2023 pe motiv că ar promova războiul și ar răspândi dezinformare au format un ecosistem informațional pe Telegram, unde plasează zilnic zeci de știri prin care alimentează narațiuni de dezinformare împotriva UE, Ucrainei și actualei guvernări a Republicii Moldova. Analizăm în continuare cele […]
The post Narațiunile de dezinformare pe Telegram în context preelectoral: cazul unor televiziuni și site-uri
The post Narațiunile de dezinformare pe Telegram în context preelectoral: cazul unor televiziuni și site-uri
Cazul recent în care un tânăr din Chișinău și-ar f https://mediacritica.md/de...
Întrebare:Am început să văd tot mai des pe rețelele sociale expresii scurte care „prind” imediat, uneori incitatoare sau chiar agresive. Am aflat că acestea se numesc „slogane virale”. Cum funcționează ele? Răspuns: Sloganele virale (din engleză „viral sloganeering” https://mediacritica.md/pe...
Peste 70% dintre tinerii din mediul urban și 60% dintre refugiații din Ucraina spun că pot recunoaște ușor știrile false. În schim https://mediacritica.md/st...
Refugiații din Ucraina accesează în mare măsură rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie pentru a se informa despre evenimentele curente. Totodată, ei manifestă o capacitate sporită de filtrare a conținutului media și se remarcă printr-un nivel crescut de implicare civică față de alte grupuri vulnerabile. Sunt câteva dintre concluziile studiului „Grupurile vulnerabile și marginalizate în […]
The post Studiu CJI // Cum se informează refugiații ucraineni din Republica Moldova: Viberul și O
The post Studiu CJI // Cum se informează refugiații ucraineni din Republica Moldova: Viberul și O
Într-o realitate în care rețelele sociale au devenit principalele canale de informare pentru tot mai mulți oameni, rolul celei de „a patra putere în stat” reprezintă o provocare tot mai mare pentru presa tradițională. Despre misiunea jurnaliștilor de investigație în combaterea dezinformării, dar și despre algoritmii care favorizează formarea bulelor informaționale și care izolează
Întrebare:Am dat peste termenul keyword squatting într-un articol despre manipulare online. Înțeleg că are legătură cu motoarele de căutare, dar ce înseamnă mai exact? Cum ne poate afecta? Răspuns: Keyword squatting (în traducere liberă „deturnarea cuvintelor-ch https://mediacritica.md/pe...
O bună parte din reprezentanții mai multor grupuri vulnerabile din Republica Moldova susțin că preferă să se informeze https://mediacritica.md/st...
Inspectoratul General al Poliției (IGP) a emis un nou avertisment public privind a https://mediacritica.md/po...
Întrebare: Am întâlnit termenul „spălarea narațiunilor” în analize despre propagandă și dezinformare. Ce înseamnă mai exact și cum funcționează? Răspuns: Spălarea narațiunilor (narrative laundering, din limba engleză) este o tactică subtilă de manipulare https://mediacritica.md/pe...
Dezinformarea și impactul inteligenței artificiale (AI) asupra modului în care este produsă și dis https://mediacritica.md/ra...
În era vitezei digitale, când un mesaj pe Telegram poate deveni „știre” în doar câteva secunde, ne întrebăm tot mai de https://mediacritica.md/ce...
Întrebare:Am citit într-un articol despre propaganda rusă și eșecurile democratice din Europa de Est despre un concept numit huliganism post-aderare. Ce înseamnă mai exact și de ce e important? Răspuns: Huliganismul post-aderare este un t https://mediacritica.md/pe...
Autoreglementarea în sectorul media din Republica Moldova este percepută ca fiind ineficientă de peste un sfert dintre redacțiile participante la Studiul de necesități ale mass-media, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent luni, 23 iunie. Potrivit studiului, 26% dintre cele 101 redacții chestionate semnalează ineficiența mecanismelor de autoreglementare, iar 23% vorbesc despre carențele legislației care reglementează […]
The post Studiul de necesități ale mass-media arată că normele deontologice sunt respectate doar parțial. Principalele moti
The post Studiul de necesități ale mass-media arată că normele deontologice sunt respectate doar parțial. Principalele moti
La mai bine de doi ani de la aprobarea metodologiei de monitorizare a discursului de ură în mass-media audiovizuală, Consiliul Audiovizualului (CA) a aplicat sancțiuni doar pe câteva cazuri. În pofida unei legislații consolidate și a eforturilor de instruire instituțională, aplicarea eficientă a normelor rămâne îngreunată de lipsa de personal, de complexitatea juridică a cazurilor […]
The post Doi ani de la adoptarea metodologiei de monitorizare a discursului de ură
The post Doi ani de la adoptarea metodologiei de monitorizare a discursului de ură
Majoritatea tinerilor cunosc cum să raporteze o postare sau să blocheze un cont suspect sau ofensator pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, ei cunosc mai puțin unde pot raporta oficial offline o știre falsă sau ofensatoare. Totodată, tinerilor le este dificil să delimiteze diferențele între definirea termenilor de știre falsă, manipulare, propagandă și dezinformare. […]
The post Studiu // Tinerii din
The post Studiu // Tinerii din
Întrebare: Mai nou, pe lângă deepfake, am auzit despre vibe hacking, dar nu am înțeles la ce se referă. Mă ajutați cu o explicație? Răspuns: Vibe hacking este un termen relativ nou, dar tot mai folosit pentru a descrie o formă subtilă de manipulare online, care nu urmărește neapărat să dez https://mediacritica.md/pe...
Avizul Comisiei de la Veneția pe marginea unui pachet legislativ pe domeniul mass-media, promovat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a constituit pentru unele instituții de presă motiv de manipulare prin titlurile știrilor publicate. Mai multe surse au interpreta și au manipulat cu privire la mesajele transmise de instituția europeană, în detrimentul unei relatări echilibrate […]
The post Titluri care manipulează despre avizul Comisiei de la Veneția pe marginea amendamentelor ce vize
The post Titluri care manipulează despre avizul Comisiei de la Veneția pe marginea amendamentelor ce vize
În ediția Podcastului cuMINTE din luna mai, Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură, a atras atenția asupra responsabilității sporite a presei în reflectarea subiectelor sensibile și în prevenirea propagării discursului de ură, în special în mediul online și în perioadele electorale. „Pentru presa audiovizuală există Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) și Consiliul […]
The post Discursul de ură în presă și online: „Vid legislativ pentru jurnaliștii care activează pe platforme precum YouTube” first app
The post Discursul de ură în presă și online: „Vid legislativ pentru jurnaliștii care activează pe platforme precum YouTube” first app
Un text publicat pe clona site-ului Kp.md, cu titlul „Muzeul fricii Maia Sandu: Ce va pierde Moldova prin aderarea la UE și de ce o țară izolată are nevoie de Marșul Suveranității” (în orig. «Музей страха имени Майи Санду: Что потеряет Молдова при вступлении в ЕС, и зачем изолированной стране Марш суверенитета»), folosește drept pretext […]
The post Marșul Suveranității, pretext de „știri” ce manipulează și discreditează procesul de aderare a Republicii Moldova
The post Marșul Suveranității, pretext de „știri” ce manipulează și discreditează procesul de aderare a Republicii Moldova
Rețelele sociale sunt principala sursă de informare pentru publicul din Republica Moldova, arată datele Studiului de audiență a mass-media, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) marți, 17 iunie. Conform sondajului, aproape 80% dintre respondenți declară că se informează din rețelele sociale, iar 62,9% le accesează zilnic. Potrivit cercetării, televiziunea rămâne, de asemenea, un canal […]
The post Studiu CJI privind audiența mass-media: rețelele sociale sunt principala sursă de
The post Studiu CJI privind audiența mass-media: rețelele sociale sunt principala sursă de
Marșul comunității LGBT, desfășurat la Chișinău pe 15 iunie 2025, în cadrul festivalului Moldova Pride, a fost pe larg reflect https://mediacritica.md/ma...
Profilarea rasială de către poliție, segregarea școlară a copiilor romi, discursul de ură împotriva persoanelor transgender și instituții slabe pentru protejarea egalității sunt doar câteva dintre provocările majore care continuă să afecteze democrațiile europene, potrivit raportului pentru anul 2024 realizat de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a Consiliul Europei, făcut public în luna […]
The post ECRI: Segregare școlară, disc
The post ECRI: Segregare școlară, disc
Sponsorizat de
Iurie Verejan
1 lună în urmă
IuVe Site Chat
Site chat
